In acest studiu am inclus un lot de 17 pacienti cu virste intre 18 si 66 ani. Am selectat toti pacientii schizofreni de sex masculin internati in spitalul general f galati –compartimentul psihiatrie în perioada 2005.

Nu am inclus in studiu pacientii aflati la prima internare. Toti pacientii evaluati aveau cel putin o internare anterioara, fiind diagnosticati ca schizofrenie conform criteriilor ICD-10.

Anamneza si examenul fizic au permis impartirea întregului grup in două subgrupuri: primul format din 9 pacienti care consumasera abuziv alcool in ultimele 12 luni iar celalalt format din 8 pacienti fara consum de alcool. Aceste doua loturi au fost evaluate separat, prin examinarea stării psihice si testările de laborator.

Am urmarit evolutia clinică a pacientilor doar pe durata spitalizarii. Evaluarea rezultatelor s-a realizat prin observarea directă si discuţiile zilnice cu pacientii, in cadrul vizitelor medicale obisnuite.

Toti pacientii au fost tratati cu agenti antipsihotici asociati uneori cu benzodiazepine. S-au folosit doze moderate.

Rezultate

Din lotul intreg de 17schizofreni, 6 pacienti (34%) au asociat numeroase episoade de intoxicaţii alcoolice sau consum abuziv de alcool

In concordanta cu criteriile ICD-10 toti pacientii au fost diagnosticaţi cu diferite tipuri de schizofrenie. Cel mai frecvent diagnostic a fost tipul paranoid. La pacienţii schizofreni care au asociat consum abuziv de alcool, tipul paranoid a fost mai frecvent decât în grupul de pacienţi fără consum de alcool (67% in primul grup, respectiv 55% in celalalt). Dintre pacientii cu diagnostic dublu, 58% proveneau din mediul rural, pe când în celalalt grup doar 45% locuiau in arii rurale.

Schizofrenii cu consum de alcool erau mai frecvent divortaţi decit ceilalţi (17,6% pacienti divortati in primul grup, in comparatie cu 7,6% in cel de-al doilea). Doar doi pacienţi (22,2%) din lotul cu diagnostic dublu erau încadraţi într-un loc de muncă, pe cind in celalalt lot 60% (6 pacienţi) aveau o ocupatie profesionala. Pacientii schizofreni cu alcoolism asociat aveau mai multe spitalizari anterioare decit ceilalti. 67% pacienti din primul grup aveau mai mult de 10 internari anterioare, pe când în al doilea grup 53% aveau mai mult de 10 internari anterioare.

Dintre pacientii schizofreni cu alcoolism 82,4% (7din 9) au manifestat decompensari psihotice severe, cu agitatie psihomotorie, agresivitate si comportament periculos, fiind clasificati la internare ca urgente psihiatrice. Printre pacientii fara alcoolism doar 50% (4din8) au fost etichetati la internare ca urgente psihiatrice.

Durata medie a spitalizarii a fost mai mare la pacientii schizofreni cu alcoolism asociat decit la ceilalti (17,73 zile comparativ cu 15,71 zile).

Discutii

Rezultatele acestui studiu arata o frecvenţă crescută a consumului de alcool la pacienţii schizofreni, datele fiind comparabile cu rezultatele altor studii efectuate in acest domeniu. Frecventa de 34% a comorbiditatii dintre schizofrenie si alcoolism din lucrarea noastra este mai mare decit în unele studii, cum ar fi studiul realizat in Germania de catre Hambrecht M. si col., in care rata abuzului de alcool la schizofreni era 24% (19). Acest lucru ar putea fi explicat prin nivelul educational mai scazut al populaţiei studiate de noi dar si prin faptul ca, in ţara noastră, alcoolul este cel mai accesibil si mai cunoscut drog. In alte studii, efectuate de autori straini, consumul de total de substantţe psihoactive la schizofreni (alcool, cocaina, amfetamine, canabis, fenilciclidina etc) este estimat a avea o frecvenţa de 40% (7). Rolul educatiei este demonstrat si prin faptul ca, in studiul nostru, schizofrenii care consumă alcool provin mai frecvent din arii rurale.

Comorbiditatea crescută dintre schizofrenie si alcoolism naşte întrebarea unei relaţii cauzale între aceste două tulburări. Dar din studiul de fata nu se pot trage concluzii asupra cauzei si efectului. Nu este clar daca schizofrenia determină pacienţtii să bea, dacă alcoolismul induce schizofrenia sau daca alţi factori neevidentiaţi induc ambele tendinţe.

Faptul ca abuzul de alcool deterioreaza semnificativ evoluţia schizofreniei este similar cu rezultatele altor studii). S-ar părea ca pacienţtii cu diagnostic dublu sunt mai frecvent agitaţi si agresivi, cu o forma paranoidă de boală şi necesită spitalizare cu durata mai mare. Mai mult decât atât acesti pacienţi sunt mai puţin comunicativi, mai puţin activi si mai puţin adaptabili in mediul profesional şi social, fapt ce rezultă din frecvenţa mai crescută a divorţurilor şi din lipsa ocupatţilor profesionale.

Totusi, acest studiu a examinat doar populatia masculina. Nu putem stabili asemănari sau deosebiri între sexe cu privire la comorbiditatea alcoolism-schizofrenie. Însă alte studii sugerează că, spre deosebire de bărbati, femeile cu diagnostic dublu (schizofrenie si alcoolism) au mai multe contacte sociale si mai puţine probleme medico-legale dar sunt mai frecvent victimizate şi au mai multe afectiuni somatice. In schimb, nu există diferenţe între sexe privind evoluţia şi severitatea abuzului de substanţe (9, 10). Westreich si col. sugereaza ca femeile cu diagnostic dublu necesită scheme de tratament diferite de barbati (10).

Deci comorbiditatea dintre schizofrenie si alcoolism conferă particularităti speciale bolii de bază. Este important de subliniat faptul ca prezenţa abuzului sau dependenţei de alcool în rândul schizofrenilor este adesea subestimată datorita lipsei de cooperare a acestor pacienţi. Alcoolismul poate fi bănuit la schizofrenii violenţi, noncomplianţi la tratament, cu decompensări psihotice frecvente, cu mari probleme financiare dificultăţii familiale sau vagabondaj.

Datorita riscului de deteriorare rapidă, pacieţii schizofreni cu alcoolism asociat necesită scheme terapeutice speciale şi identificare precoce. Mai mult decât atât, rezultatele acestui studiu sugerează necesitatea educării familiilor pacienţilor precum şi creşterea calitaţtii asistenţei medicale şi sociale în acest domeniu.

Concluzie

Comorbiditatea ridicată dintre alcoolism şi schizofrenie are un rol nefast asupra evoluţiei psihozei. Deaceea, pentru imbunatăţtirea prognosticului bolii sunt necesare prevenţia alcoolismului in rândul schizofrenilor precum şi tratamentul adecvat al acestuia.